Acum 100 de ani, în ziua 5 mai 1922, se publica în Monitorul Oficial Înaltul Decret Regal nr. 1983 din 24 aprilie 1922. Prin acesta, sub semnătura Regelui Ferdinand I și a ministrului Apărării Naționale*, generalul de divizie Gheorge Mărdărescu, era modificat Stindardul Regal așa cum fusese instituit de Regele Carol I prin Înaltul Decret Regal din 9 iunie 1898.
Cu ocazia acestui centenar, Asociația Tineretului Regalist publică un material datorat colegului nostru, heraldistul Drăgan-George Basarabă, care a refăcut, într-o grafică contemporană, și a descris, într-un limbaj actualizat, pavilioanele regale române. Proiectul de față este o continuare a celui dedicat Centenarului Legii pentru fixarea Stemei Regatului României, întregit cu țările surori unite.
(Pentru o studiere cât mai atentă a pavilioanelor, recomandăm afișarea graficii pe întregul ecran, folosind butonul din dreapta jos)
___________________
Pavilioanele regale ale României
(Text de Drăgan-George Basarabă)Pavilionul regal este un drapel, de obicei de format diferit față de drapelul național, care reprezintă monarhul sau membrii unei familii domnitoare. Aceste pavilioane se arborează pe clădirile în care respectivul monarh își are reședința într-un moment anume, ori pe vehiculul cu care acesta călătorește, fie că vorbim de ambarcațiuni sau autoturisme.
Cele mai cunoscute pavilioanele regale române sunt modelele legiferate în 1922, în timpul domniei Regelui Ferdinand I, adăugându-se, în cursul vremii, încă trei astfel de pavilioane. În imaginea de mai jos sunt ilustrate cele șapte modele de pavilioane folosite de către membrii Familiei Regale a României, după cum urmează:
I. Rândul de sus – pavilioanele regale1. Pavilionul Regelui României – fundal purpuriu cu bordură azurie și colți galbeni, pe care se află Crucea Ordinului „Mihai Viteazul” și acvila română din stema regală. Pavilionul trimite la calitatea monarhului de Cap al Ordinului „Mihai Viteazul”, cel mai înalt ordin cavaleresc român de război, fiind folosit de către Regii Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I.
2. Pavilionul Reginei României – fundal purpuriu cu bordură azurie și colți galbeni, pe care se află acvila română din stema regală. Acest pavilion a fost folosit de către Reginele Maria și Ana);
3. Pavilionul Reginei Mamă a României – fundal purpuriu, pe care se află acvila română din stema regală. Acest pavilion a fost folosit de către Regina Mamă Elena).
II. Rândul din mijloc – pavilioanele princiare
4. Pavilionul Principelui Moștenitor al României – fundal azuriu cu bordură roșie și colți galbeni, pe care se află acvila română din stema regală. Acest pavilion a fost folosit de către Principii Moștenitori Carol și Mihai, cel din urmă purtând titlul de Mare Voievod de Alba Iulia în perioada 1930-1940.
5. Pavilionul Principilor și Principeselor României – fundal azuriu, pe care se află acvila română din stema regală. Pavilionul este, de fapt, un stindard de arme al României, fiind folosit de către Principii Nicolae și Mircea, respectiv de către Principesele Elisabeta, Maria și Ileana.
III. Rândul de jos – pavilioane personale6. Pavilionul Reginei Elisabeta a Greciei ca Principesă a României – fundal galben, pe care se află acvila română din stema regală. Pavilionul, bazat pe modelul princiar din 1922, însă având culoarea pânzei schimbată, a fost folosit odată cu întoarcerea Reginei Elisabeta în țară, în anul 1935, putând fi observat la reședința acesteia din Banloc. Se prea poate ca Regina Elisabeta să fi dorit un pavilion distinct, în calitate de Principesă a României, dar care să reflecte și statutul de Regină a Greciei, culoarea galbenă putând fi preluată din stema Casei Domnitoare a Danemarcei, din care proveneau Regii Greciei.
7. Pavilionul Regelui Carol al II-lea ca Principe de Hohenzollern – fundal scartelat alb-negru, pe care se află acvila română din stema regală. Pavilionul, folosit în exilul Regelui Carol al II-lea începând cu anul 1940, reprezintă un model cu totul și cu totul special în vexilologia regală română. Pânza, în culorile Casei de Hohenzollern, face referire la titlul secundar al Regelui Carol al II-lea, acela de Principe de Hohenzollern, de care fostul suveran trebuie să se fi prevalat în vremea exilului.
P. S.: Materialul oficial de prezentare al pavilioanelor regale române, elaborat de domnul Ioan-Luca Vlad, poate fi citit pe website-ul Casei Majestății Sale.
_______________________________________________________________________
Note:
* în epoca, titulatura sa era „ministru de Război”
